Am trecut de faza cu Crysis 2 Beta (care nu a bucurat, evident, pe toata lumea, tocmai pentru ca pot fi acuzat ca nu am asteptat jocul in varianta finala pentru a-mi da cu parerea), si iata-ne fata-n fata cu Crysis 2 FINAL pentru PC.

Jocul este acum complet functional (comparativ cu Beta…), insa o mare parte dintre problemele pe care le semnalam atunci sunt inca pe firmament (asta din seria “I told you so…”). Sa nu ma intelegeti gresit: Crysis 2 este un joc destul de bun… pentru console… si pentru PC. Insa nu ATAT de bun, mai ales ca prin trailerele de tehnologie pentru CryEngine 3 ne erau aratate o gramada de lucruri care ma faceau sa salivez abundent (virtual) in fata monitorului.

Pe scurt, Crysis 2 este un joc de actiune care, in loc sa fie la persoana a treia, este la persoana intai. Grafica este stralucitoare (la propriu, te dor ochii), desi, repet, iluminarea este maiastra (jocul de umbre, efectele de iluminare volumetrica sunt de top), insa REZOLUTIA este dureroasa pentru ochi. Nu ma refer la faptul ca nu am putea sa punem jocul in 1920×1080, departe de mine. Insa la aceasta rezolutie (care pentru un gamer hardcore nu mai este nicio smecherie) se vede ca texturile sunt tinute la un minim de rezolutie, cat sa ruleze jocul fara probleme pe un Xbox 360 (hardware vechi de cinci ani). PC-ul este in acest moment MULT peste ceea ce pot oferi consolele din punctul de vedere al calitatii. Insa, dupa cum este firesc, PC-ul este din nou victima tendintei generalizate a producatorilor de jocuri de a se focaliza pe console (uneltele maselor). Si povestea se repeta: nu ai (cine stie ce) instalare, nu ai SO, nu ai cerinte de sistem, nu ai drivere – pe scurt, nu ai batai de cap pe un Xbox 360 sau un PLAYSTATION3. Insa pe PC, unde se investesc mii de lei pentru a avea hardware de top, senzatia grafica pe care ti-o lasa Crysis 2 este una dezamagitoare: un pac-pac cu sclipirici.

Dar sa vorbim despre gameplay, deoarece ACOLO rezida calitatea unui joc, nu? Bun – Crysis 2 lupta eroic cu tendinta celor mai multe jocuri din epoca noastra de a avea campanii single player penibil de scurte. Prin urmare, Crysis 2 e lung – de fapt, nu-i ASA de lung (vreo 10-15 ore iti ajung), insa PARE lung. Este o poveste stil “apa chioara”, cu personaje sterse, de care nu iti pasa (singurul mai interesant, Prophet, dispare in primele cinci minute, iar batranul John Hargreave este o gaselnita interesanta, a la Asimov, si are ceva staif).
In schimb problema MARE este limitarea drastica a numarului de inamici (numeri poate 10 tipuri cu totul – si soldati, si extraterestri), ceea ce duce la o repetitivitate oribila.

Crysis 2 insusi da senzatia ca se repeta in permanenta pe el insusi – pana la urma, actiunea este in New York, pe strazi ingramadite intre zgarie nori, iar scenele script-ate reusesc cu greu sa rupa monotonia. Exista episoade interesante (lupte pe timp de noapte cu roboti gigantici), dar jocul este format in mare parte din batalii in “arene” (piete, cratere, parcuri). La un moment dat, dupa o sesiune lunga de joc, aproape mi s-a facut rau cand am auzit a douazecea oara “Tactical Options Available” – modul in care jocul te anunta ca se lasa cu bataie. Iti pui binoclul la ochi (un adevarat dispozitiv de trisat, pentru ca iti permite sa vezi pozitia inamicilor prin pereti si sa ii marchezi definitiv pentru a-i putea urmari in orice moment), si vezi punctele de interes: de unde-ti iei munitie, unde te poti catara pentru sniping, unde poti ataca pe flancuri etc. Toate luptele sunt aproape LA FEL, IDENTICE. Daca ai rabdare, poti termina tot jocul cu stealth si un pistol cu amortizor. AI-ul este tampit: omori pe careva cu galagie, se mai spawn-eaza cativa, vin cativa inamici in locul de unde s-a tras, te cauta un pic, renunta, ii omori si pe ei. Si da capo al fine. Grinding in toata regula.

Nanosuit-ul din Crysis 2 nu este doar o unealta de razboi foarte, foarte COOL, este un adevarat exploit in joc. Esti practic aproape invincibil, invizibil, rapid, puternic – ce mai vreti? Inamicii incearca sa compenseze prin numar si putere de foc, dar Stealth + Sniping rezolva practic orice problema si, prin urmare, devine cam plictisitor dupa o vreme. Luptele cu vehicule sunt in joc de forma (nu este nevoie de ele, iar spatiile stramte le fac nepractice si neplacute – in Crysis (1), batalia cu tancuri era FUN, aici – nu prea).

Nici armele nu sunt ceva iesit din comun: sunt destul de putine tipuri (la un moment dat, era plin de Feline pe jos – vreo cincisprezece – dupa ce am ras de pe fata pamantului un batalion de inamici umani). Exista shotgun, Scarab, Feline, vreo doua tipuri de pistoale, arma cu electricitate, lansator de rachete, lansator de si mai multe rachete, grenade, sniper si inca vreo doua pe care nu le-am folosit. Stiu, puse asa, in lista, par multe, insa in joc ai o senzatie coplesitoare de saracie (poate si pentru ca nu ai voie sa poti mai mult de doua arme la un moment dat).

Printre bug-uri se “enumera” cazurile tragice de disparitie a nanocatalyst-ului adunat cu truda pentru deblocarea abilitatilor costumului (eu unul n-am patit-o, insa am prieteni care au urlat, tare, dupa ce au reluat jocul si au observat ca NC-ul lor era la zero sau chiar pe minus). Bug, zic eu, este si repetarea modelelor personajelor (civilii infectati sunt vreo zece modele cu totul si ii tot gasesti pe parcurs, de-ai zice ca un numar select de indivizi bolnavi din New York se tin dupa tine pe parcursul jocului si dai in permanenta peste ei – unii cu mainile la gura, altii intinsi pe patul de moarte – la treizeci de kilometri de unde i-ai vazut prima data – cei mai sprinteni muribunzi din istoria jocurilor video!).

Cat priveste faimoasele “nano-puteri”, cele mai multe sunt cam inutile (mai putin cea de vizualizare a traiectoriilor proiectilelor inamice, cele de conservare a energiei cu armura/invizibilitatea activata si cea care produce regenerarea rapida a sanatatii si a energiei).

Per total – Crysis 2 este un joc “competent” – arata binisor, este simplut, e maricel – totul la diminutiv. Cu alte cuvinte, “mediocru” este termenul care defineste cel mai bine noua creatie a studiourilor Crytek: un joc cu momente interesante, grafica lucioasa (texturi low-res, glow exagerat, la modul in care au aparut useri care au postat poze si intrebau pe forum daca e vreun bug – o sticla sau o butelie care lucesc ca soarele!), gameplay cam repetitiv si o campanie nu foarte lunga, dar care pare foarte, foarte lunga.

Crysis 2 nu e Crysis 1 si nici Warhead. E un joc pentru console. Macar fuge bine pe PC.

Recent Entries

• Pfeifer Zeliska .600 Nitro Express Revolver, Tunul manual – vezi video
• Chuck Norris – adresa de e-mail, zombie
• Mica publicitate, cu blonda apetisanta… La Pluto
• Chuck Norris – Adevarul
• Exerciții de dicție – Tema 10
• DICTIE.ro: Ce poti face in 13 secunde cu vocea ta?
• Scoala Radio TV organizează: Curs pentru Voiceover Radio-TV
• Dead Island pe Shop.FanaticGamer.ro + CERINTE DE SISTEM
• Crysis 2 DirectX 11 Ultra Upgrade + Hi-Res Textures Comparison Video + Gameplay
• Super Street Fighter IV Arcade Edition – Cerinte de sistem

This entry was posted on Tuesday, April 5th, 2011 at 11:00 am and is filed under Uncategorized. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.